Cigher Sorin: Una cu pământul…
Doar cinci minute au fost necesare pentru a se adeveri cuvintele: „din țărână ești și în țărână te vei întoarce!” Într-o singură săptămână am participat la două înmormântări. Lacrimi, durere, doliu, supărare, dezorientare, dar și speranță, toate în inimile celor apropiați care și-au condus la groapă pe cei dragi. Atunci când în liniștea de mormânt, în fața gropii este lăsat sicriul în care cel drag a fost așezat, când primii bulgări cad în gol și lovesc sicriul, parcă o săgeată intră în inima celui lăsat pe dinafară. Când pământul acoperă groapa, sunetul gol dispare și încet, încet omul devine una cu pământul.
Am fost întristat când am văzut lacrimile familie în fața morții, fiindcă despărțirea este dureroasă. Am fost mâhnit când am văzut că groparii, amețiți de aburii alcoolului, fără pic de inimă iau sicriul și dau cu el de pământ ca să intre bine, fără să le pese de…
Vezi articolul original 369 de cuvinte mai mult
Lasă un răspuns