Reclame
ULTIMELE STIRI!

Motive pentru care ar trebui să renunţi la Facebook, dar nu poţi

Decenii de cercetare au arătat că relaţia noastră cu mass-media este simbiotică, fie că este vorba de televiziune, fie de radio sau internet. Odată cu pierderea controlului asupra consumului de internet, oamenii dezvoltă o dependenţă psihologică faţă de reţelele sociale în mod special datorită gratificaţiilor pe care le primesc – beneficii precum escapism, relaxare și sentimentul că nu ești singur.

„Facebook exploatează o vulnerabilitate a psihologiei umane pentru a-și atașa utilizatorii”, a declaratSean Parker, primul președinte al companiei, în cadrul unei dezbateri publice la Universitatea Standford, SUA, în decembrie 2017. Încă de la început, scopul a fost crearea unui produs care să creeze dependenţă. Parker împreună cu echipa care a lansat Facebook la începutul anilor 2000 încercau să înţeleagă mecanismul care trebuie adoptat pentru a determina utilizatorii să fie cât mai activi și să petrecă cât mai mult timp pe reţeaua de socializare.

Una dintre soluţii a fost ceea ce Parker a numit „buclă a feedback-ului și a validării sociale, (…) exact genul de lucru pe care un hacker ca mine l-ar crea pentru a exploata o vulnerabilitate în psihologia umană”. Alta a fost crearea butonului „like”, despre care Parker spune acum că are ca efect echivalentul unei mici doze de dopamină, care îi încurajează pe utilizatori să posteze mai mult. În perioadele de început ale site-ului, atunci când oamenii îi spuneau lui Parker că nu vor fi utilizatori ai reţelei de socializare, întrucât preţuiesc interacţiunile din viaţa reală, acesta le răspundea: „Veţi fi!”

„Nu știu dacă am înteles cu adevărat consecinţele a ceea ce spuneam”, a explicat el, vorbind despre amploarea efectelor neintenţionate care au apărut în timp, Facebook ajungând să aibă peste 2 miliarde de utilizatori. „Îţi transformă relaţia cu societatea, transformă relaţiile dintre oameni. Probabil că interferează cu productivitatea în moduri surprinzătoare. Numai Dumnezeu știe cum afectează creierul copiilor noștri”, a declarat Parker.

Roger McNamee, unul dintre primii investitori în Facebook și Google, a avertizat asupra efectelor psihologice ale produselor lansate de marii giganţi IT, spunând că astfel de companii au devenit „o ameninţare la adresa sănătăţii publice și a democraţiei”. Acesta a susţinut că Facebook și Google au folosit „tehnici persuasive dezvoltate și utilizate în propagandă și în industria jocurilor de noroc”, cum ar fi notificările constante şi recompensele variabile, pentru a încuraja dependenţa psihologică, combinându-le cu tehnologia modernă pentru a-și maximiza profiturile.

Un rol important îl au și „bulele de filtrare” ideologice create de reţelele de socializare, care de asemenea sporesc comportamentele adictive. Bulele de filtrare sunt spaţii digitale în care credinţele existente devin mai rigide și mai extreme. În SUA, aproximativ o treime din populaţia adultă a devenit impenetrabilă la idei noi, inclusiv la fapte demonstrabile, notează Business Magazin. Astfel de oameni sunt uşor de manipulat, un concept pe care Tristan Harris, fost etician pentru echipa de design a Google, l-a numit „hacking de creiere”.

A renunţa sau nu la Facebook?

Prin natura lor, oamenii sunt fiinţe sociale, au nevoie de interacţiune umană. „Lumea reţelelor de socializare ne permite să găsim informaţii despre alţii într-un mod care este accesibil și acceptabil din punct de vedere social și care în cea mai mare parte este necunoscut altora. Putem să ne conectăm cu prietenii, cu familia, să găsim oameni cu un stil de viaţă similar și, brusc, lumea nu pare a fi un loc atât de mare și singuratic”, a declarat Elika Kormeili, terapeut la o clinică din Los Angeles, SUA.

„Motivul pentru care Facebook și alte reţele de socializare creează un grad de dependenţă se datorează satisfacţiei imediate pe care o oferă. Există un sentiment de satisfacţie de fiecare dată când cuiva „îi place” sau comentează diverse postări personale. Acest lucru crește stima de sine și întărește dependenţa de Facebook, întrucât oferă o mulţumire imediată”, a mai explicat Kormeili.

Oamenilor le place Facebook atât de mult pentru că platforma le permite utilizatorilor să își creeze o identitate online fabricată, susţine dr. Jennifer Love Farrell, specialist în psihiatrie și dependenţă. Astfel, utilizatorii pot să alimenteze în mintea altora o anumită idee despre ei, care poate fi complet realistă sau complet selectivă, chiar dacă pentru asta petrec ore gândindu-se la un comentariu amuzant și apoi îl rescriu iar și iar. Prietenii cred că sunt amuzanţi și nu au nicio idee că le-a luat poate șase ore (și o zi întreagă distrasă la locul de muncă) pentru a veni cu acea replică „rapidă”. „Putem convinge oamenii că suntem inteligenţi, slabi, populari, ocupaţi și importanţi; în principiu, putem să arătăm tuturor cât suntem de tari, nu?” a adăugat Farrell.

Un studiu recent realizat de neurologii de la Harvard a constatat că vorbind despre noi înșine ne provoacă o plăcere similară cu ceea ce simţim atunci când mâncăm, când întreţinem relaţii sexuale sau câștigăm bani. „Oamenii sunt chiar mai dispuși să renunţe la bani decât la vorbitul despre ei înșiși”, a declarat Diana Tamir, cercetătorul principal al studiului.

Algoritmi care nu te-au lăsat niciodată să pleci

Dependenţa de reţelele de socializare are efecte asupra utilizatorului atât la nivel psihic, dar și asupra relaţiilor sociale.

Într-un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Houston, aceștia au demonstrat că persoanele implicate în mod activ și conștient pe Facebook au avut tendinţa de a dezvolta mai multe simptome depresive. „Depresia Facebook” se manifestă printr-o tendinţă de izolare accentuată, o stare de anxietate și de nesiguranţă din punct de vedere social. „Nu înseamnă că Facebook provoacă depresie, ci doar că sentimentele deprimante, verificarea permanentă a notificărilor de pe Facebook, dar și compararea continuă cu ceilalţi tind să meargă mână în mână”, a declarat autorul studiului, Mai-Ly Steers. Totodată, în cazul tinerilor, obiceiul poate crește riscul dezvoltării unor probleme grave, precum „comportamente antisociale, manie și tendinţe agresive”.

De asemenea, utilizarea frecventă a reţelei de socializare de către adolescenţi poate crește gradul de narcisism, conform Asociaţiei Psihologice Americane. „Ceva din spaţiul virtual provoacă oamenii să fie mai aventuroși. În online, ne simţim confortabil să fim mai îndrăzneţi și expliciţi. O persoană cu un comportament raţional, reţinut în viaţa reală lasă aceste calităţi la ușa spaţiului virtual. De ce oare se întâmplă asta?”, se întreabă Mary Aiken, cercetător expert în psihologie virtuală, vorbind despre adicţia de reţelele de socializare, în cartea sa The Cyber Effect. S-ar putea datora faptului că atmosfera de pe Facebook este una a egalităţii. De multe ori interacţionezi cu profiluri despre care nu știi ce fel de autoritate generează în realitate, iar acest fapt creează o stare de dezinhibiţie accentuată.

citeste mai mult: https://semneletimpului.ro/social/social-media/motive-pentru-care-ar-trebui-sa-renunti-la-facebook-dar-nu-poti.html

Reclame
Despre ADMIN (3241 de articole)
Nu va ingrijoarti,dar,de ziua de maine; caci ziua de maine se va ingrijora de ea insasi. Ajunge zilei necazul ei

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: